mda, teama de a expune brut si necizelat anumite ganduri. dar am stat zilele astea si am tot intors povestea asta pe toate partile si am ales a scrie in continuare. cu riscul ca si anume cei care se simt vizati sa se supere sau nu pe mine. adevarul gol golut este cea mai buna cale cel putin pentru mine. nu zice nimeni ca nu doare sau ca este usor insa asta sunt eu. like it or not.
stau iar si incerc sa privesc cat mai obiectiv viata mea si este deosebit de frumos sa vad ca anumite piese de puzzle se aseaza perfect in locasul lor si ca totul are sens la un moment dat. si este atat de frumos sa privesc si sa primesc cu bucurie micile daruri pe care mi le face viata. am zambetul pe buze si sufletul plin si vorba lui Adi, un prieten bun, nu mi-ar ajunge 3 vieti sa traiesc si sa simt tot ce mi-as dori. si timpul trece, ma uit in urma si nu imi vine sa cred cum s-au scurs anii. dar nu ma simt o secunda mai imbatranita, ba mai mult simt ca intineresc pe zi ce trece. sunt din ce in ce mai plina de viata, doresc sa simt cat mai multe si simt ca viata mea abea acum incepe sa infloreasca. este un sentiment de impacare cu mine insami, cu ceea ce ma inconjoara. sunt recunoscatoare pentru viata pe care o duc, pentru oamenii pe care ii am langa mine si care imi sunt alaturi, oameni pe care ii iubesc nespus.
oameni care simt si ei ceea ce simt si eu, oameni care imi impartasesc trairile si cu si anume care efectiv MA POTRIVESC. perfect matches. my matches that have been along my side for a life time and 10 yrs now. oameni care au patruns recent si care vom vedea cat si in ce fel vor merge cu mine pe acelasi drum. pana una alta ma simt onorata sa parcurg aceasta portinue de drum cu ei.
si am sa sar de la una la alta in stilul meu caracteristic, dar si acesta este unul din posturile acelea menite sa ma ajute sa imi organizez putin gandurile. cu riscul de a fi haotica, dar asta este cel mai putin important. am discutat recent pe tema indragostitului. mi-a spus un prieten bun: "eu nu vreau sa ma mai indragostesc niciodata. de cate ori simt ca ma indragostesc ma opresc si plec in directia opusa. de fapt, nu mi-e teama sa ma indragostesc. asta este partea buna si frumoasa. nu vreau sa mai sufar din dragoste".
bun acum stau eu si ma tot intreb daca acest mod de a controla sentimentele este real. aplicabil.... adica nu prea imi vine sa cred ca este posbil sa controlam astfel de sentimente. pentru ca apoi nu ne-am mai perimite noi insine sa ne mai indragostim sau sa mai iubim vreodata in urma unui esec sau dureri adanci provocate de vreun amor esuat. cred ca nu suntem mereu pregatiti. asta in acord cu semnele pe care ni le ofera corpul nostru. totul este armonie in noi insine si singurul lucru ce trebuie facut este sa te asculti cu adevarat. vom gasi persoana potrivita noua la momentul potrivit, nici o secunda mai devreme sau mai tarziu.
nu confundati momentele si nu pierdeti intensitatea trairii. si cred ca cel mai important lucru este sa nu incercati sa atribuiti sens, explicatii acestor momente. sau cel mai rau, sa proiectati dorinte refulate proprii in persoana de langa voi. asta aplicabil in toate relatiile voastre. asta ca sa fac referire la postul asta .
un lucru care imi place la mine este abilitatea de a ma indragosti zilnic. insa pot sa pierd acest sentiment la fel de rapid. sunt un om care iubeste oamenii si care este deschis catre oricefel de traire. iubesc destul de usor si real, ma indragostesc si simt fluturi. ador sentimentul asta. ceea ce este mai interesant sau nu este rapiditatea cu care la cel mai mic semn, cea mai mica fluctuatie, revin la normal. persoana de care am fost indragostita ramane speciala pentru mine insa nu ma mai intorc inapoi din punct de vedere sentimental niciodata. nu cred ca este vorba decat despre felul meu de a fi. odata scrijelita scoarta copacului nu va mai fi niciodata la fel. experientele trecute m-au invatat ca nimic nu trebuie fortat. totul este natural, instinctiv daca vrei. si cred ca ar trebui sa fim mai deschisi la energiile celor din jur, si sa incercam sa nu le mai interpretam dpv egoist. u know what they say: doar pentru ca cineva nu te iubeste asa cum vrei tu nu inseamna ca nu te iubeste. sentimentul exista. doar orgoliile si ego-urile dau alte forme sentimentului brut.
si inca ceva. cred cu fermitate si repet faptul ca dragostea nu poate fi redusa la nici o notiune. este pur si simplu. nu trebuie sa ai un raspuns anumit sentimentului pe care tu il ai. pentru ca fiecare reactioneaza si iubeste in felul sau.
scriu toate astea pentru ca zilele astea m-am simtit bombardata din punct de vedere energetic. nu am mai simtit de mult timp asa ceva. este exact sentimentul acela cand stii ca esti privit cu intensitate si cineva isi concentreaza toata atentia asupra ta. asteptand, dorind ceva. si simt chestia asta in capul pieptului si uneori am senzatia ca niste pereti de sticla vin sa ma striveasca. este exact acelasi sentiment pe care il am atunci cand simt ca cineva nu are incredere in mine, sau cand in disperarea de a nu pierde controlul ma strange din ce in ce mai strans. partea tricky cu mine este urmatoarea: cu cat ai sa incerci sa ma faci sa fac ceva, sa ma controlezi sau oricealtceva, cu atat mai voi indeparta si voi fugi. simt ca ma sufoc, imi vine sa urlu cateodata. lasa-ma sa fiu libera, lasa-ma sa vin sa te caut, sa imi fie dor de tine, sa te doresc eu. ca om, ca iubit, ca prieten ca orice ai fi tu acolo. oricefel de fortare este nepotrivita pentru orice si oricine in viata asta.
partea si mai ironica este ca de cele mai multe ori in disperarea aceasta de a nu pierde omul de langa tine ai sa il sufoci. si orice fiinta vie sufocata se va zbate sa scape si sa fuga cat mai departe pentru a-si umple plamanii de aer. daca ma sufoci de ce sa stau aici?
si inca o chestiune care ma macina si care sta de ceva timp in mine: de ce nu pricep oamenii din prima cand le spui ceva? cauta intelesuri ascunse si chichite si interpreteaza niste spuse atat de simple. daca ti-am zis ceva am zis acel ceva, nu te pune nimeni sa citesti printre randuri. daca am ceva mai complicat de comunicat am s-o fac. pana una alta sunt sincera 100%, comunicativa si ceea ce am de zis reprezinta 100% adevarul meu interior. de ce sa atribui tu alte sensuri spuselor mele? sau sa iti imaginezi tu chestii prin si pentru mine? u have no idea what its like to be me as i dont have any idea of what its like to be you. so lets just keep it that way. me as me and you as yourself.
vreau sa cunosc oamenii asa cum sunt ei. nu vreau sa ma proiectez pe mine in ei, nu vreau ca oamenii sa se schimbe vreodata pentru mine.
vreau oameni care sa ma inteleaga din punctul acesta de vedere, vreau sa stie ca dragostea ca si sentiment universal este liber. sa nu sufoce, conspire, atace etc sau mai stiu ce nebunii. viata este atat de scurta incat este mult prea pacat sa fie umpluta de drame existentiale stupide.
desi mai am de lucrat la ceea ce presupune viata pe care o duc, sunt un om fericit. si stiu ca totul are un scop si ca lucrurile ni se intampla atunci cand suntem pregatiti. astept cu nerabdare urmatoarele piese de puzzle si sunt recunoscatoare pentru sansele pe care le am, pentru ca traiesc cu adevarat, pentru ca nu sunt un robot, pentru ca imi pot mentine mintea si sufletul deschise, pentru ca pot trage aer in piept si simti viata cum imi alearga prin vene, pentru ca pot simti, zambi, iubi, pur si simplu... fi :)
