mi-am invatat natura.
ma cunosc intr-atat incat deja nu mai am nevoie de prea mult timp sa imi dau seama de potriviri. sau de ceea ce simt cu adevarat. imi urmez instinctele total si de data asta nu mai sunt dispusa sa las de la mine sau sa trag de mine. si asta nu intr-un sens egoist sau self centered duse la extrem. pur si simplu vreau sa profit de viata si de fiecare clipa, decizie ce implica deciziile de moment.
asa ca dintr-un amalgam de momente frumoase traite in ultima vreme mi-am dat seama ca nu sunt gata sa imi asum prea multe responsabilitati in ceea ce priveste anumite aspecte ale vietii mele, ca nu mai am puterea interioara necesara sa incerc sa ii fac pe cei de langa mine sa ma inteleaga. si nici nu ar trebui. este ciudat ca de fiecare data cand simt ca cineva vrea ceva mai mult de la mine bat in retragere si vreau sa fug. pentru ca simt ca cineva incearca sa imi ia ceva cu forta. lucrurile acestea ar trebui sa vina de la sine, si nu ca sa umple un gol din viata si existenta ceiluilalt ci ar trebui sa vina ca o completare naturala.
sunt adepta fideliattii in cuplu dar in acelasi timp al libertatii si increderii, a respectarii personalitatii si identitatii partnerului (indiferent de gradul de implicare al ambelor parti).
fiecare are nevoie de spatiul si timpul sau, si deja nu mai suport ideea de fortare, de punere de monopl (spus intr-un fel poate exagerat).
si multe alte lucruri vin ca si completare pe langa ceea ce simt.
simt ca nu pot comunica, simt ca nu ne potrivim, simt ca fiecare particula din mine spune stop. simt ca sunt libera si asa am sa raman si simt ca tu nu simti asta. ca vrei sa pari ca si cum ai simti dar nu este asa.
si iti multumesc pentru clipele frumoase de neuitat dar asa vor ramane. pentru ca pana la urma nu exista mai mult decat clipe in viata asta. clipe de care vreau sa ma bucur fara sa le las sa se transforme in ceva urat.
stiu ca mai am de trait n experiente si de abea astept si ador faptul ca si anume cu fiecare clipa invat ceva nou despre mine, despre viata, despre ceea ce reprezint. si ca iata, un nou cub se aseaza in micul turnulet al existentei mele.
si sper ca vei intelege si ca nu ma vei judeca, si ca nu vreau sa fac rau si tocmai de aceea sinceritatea a fost,este si va fi mereu cel ma bun prieten al meu. si nu imi spune mereu ceea ce vreau sa aud, dar imi spune mereu ceea de ce am nevoie cu adevarat. pentru ca nu imi plac jocurile, minciunile si povestile si nu vreau sa devin sau sa ne transofrm in asta.
asa ca astazi iti voi spune ca s-a sfarsit, desi tu simti deja asta. si nu pot decat sa sper ca vei intelege.
si va fi pentru prima data cand nu am sa fac promisiuni, nu am sa cer prietenii, nu am sa cer nimic. am sa iti spun si atat.
si am sa iti multumesc pentru fiecare clipa, mangaiere si sarut.
pentru ca a fost frumos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu