Si totusi, ne indragostim de fantome

O mie de ganduri imi alearga frenetic prin minte in timp ce merg mecanic la munca. Deja mersul este automat, functioneaza cu exactitatea unui gps. Destinatia este setata, picioarele merg. Uneori ma gandesc la norocul pe care il am pentru ca nu am multe strazi de travesat si ca pot sa observ din nebunia gandurilor culoarea rosie a semaforului. Cateodata as vrea sa pot sa ma opresc si sa notez ceea ce gandesc, sa apuc gandurile din goana lor si sa le opresc macar pentru un moment. Un fel de pause, record, replay.

Odata ce vartejul a fost stopat toate cad si se aseaza fiecare in locsorul sau, devenind aproape imposbil sa le readuc in "mainstream".

Iata o alta tentativa de refrisare desi sunt perfect constienta ca nu vor iesi asa cum imi doresc eu.

De ce ne indragostim de fantome? pentru ca asa suntem crescuti sa o facem. sa ne agatam si sa ne indragostim de idei, de proiectiile proprii din persoana pe care o avem in fata. Ca si procese de gandire si procesare, suntem al naibii de bine conturati si creati. fascinant daca stai un pic laoparte si doar privesti.

toata viata cernem informatii, cautam persoane. Campurile de selectie se ingusteaza pe zi ce trece, iar "scanul" se modeleaza in functie de cerintele pe care le avem in momentele x. este un soi de maturizare, cu cat analiza de sine, cunoasterea de sine sunt mai profunde, cu atat vom sti mai bine ca sfera noastra de selectie se ingusteaza. poate nu stim ce cautam pe moment, desi instinctele isi spun cuvantul in momentul in care ai "ochit" ceva portivit tie. aici nu ma refer la cautarea unui partener, ci la toti cei ce ne inconjoara. pentru ca nu degeaba se spune ca cine se aseamana, se aduna. proiectam si cautam in cei din jur asemanari si portiviri cu propria persoana, in functie de starea de spirit pe care o avem in acel moment.

cheia este sa intelegem cu adevarat aceste lucruri, iar cand apar nepotriviri sa le tratam ca atare. Nu este nimic neinregula cu noi insine sau cei pe care ii cernem, puri si simplu tine dorintele proprii. greseala pe care o fac multi este aceea si anume de a se agata de aceste momente de potrivire si de a le atribui sensuri. Nu cunosti o persoana in totalitate niciodata, desi de multe ori ai senzatia ca stii multe. cunoastem oameni in care ne recunoastem pe noi sau recunoastem dorintele noastre, lasam minte si imaginatia sa curga si cream situatii. uneori suntem atat de orbiti de aceste "idealisme" personale incat nu mai observam adevarata personalitate a persoanei in cauza. deci da, de cele mai multe ori de indragostim de fantome.

intrati in spatiul intim al acesteia, avand senzatia ca se imparte lumea la doi, dorintele de moment ies la suprafata. ca exemplu am sa dau vesnicul comportament "de club". in genere, cei care merg in club, ajung aici manati de o dorinta constienta sau inconstienta de a socializa. o deschidere bine venita catre lume. zambim, suntem deschisi altor peroane, impartasim ganduri, analizam, pe scurt cautam. cautam ceea ce simtim ca avem nevoie atunci: de la dans, bautura, prieteni, parteneri, joaca, saruturi, sex, detasare etc. lucrurile se schimba cand se revine in cotidian. cand fie ne agatam de momentele traite si le atribuim anumite sensuri, fie le abandonam dandu-ne seama ca de fapt dorintele de aseara nu mai sunt dorintele de azi. si desi ele sunt mereu frumoase si binevenite, nu sunt prioritatea sinelui de zi cu zi.

prin analiza propriilor ganduri si sentimente vom ajunge sa ne dam seama de ceea ce ne dorim, cel putin pe moment. pentru ca de fapt, momentul prezent este cel care conteaza, el este cel care ne motiveaza sau ne creeaza proiectii de viitor, naste noi fantome.

a fi deschis catre lume, catre oameni, a dori sa ii cunosti cu adevarat presupune in primul rand dorinta de cunoastere de sine. atat cat iti permite momentul prezent. si cu asta, acceptarea de sine, acceptarea dorintelor, asumarea propriilor idei, dorinte, nazuinte, pe scurt propriilor patternuri.

pofta de viata vine cu acceptarea schimbarilor si cu detasarea de micile fantome. fantome din trecut, munca, micile bagaje emotionale. Constientizarea acestora si dorinta de a intelege ceea ce se intampla in mintea si trupul nostru. Cum a spus J, un suflet drag mine, "Enjoy your body, go inside of it.It's a lucky place to be".

deschide-te fata de tine, si te vei deschide si ii vei intelege pe cei din jur. fara tine ca individ nu vei putea simti viata in esenta sa. pentru ca viata este precum apa. curge prin tine in fiecare clipa, momentul prezent este cel pe care il ai acum. inchide ochii si simte-te pe interior, asculta-ti gandurile si vocea interioara. raspunde-ti si simte cum vibreaza viata in interiorul tau. recunoaste-ti particularitatile si accepta-le, asuma-ti-le.

fiecare suflet este unic, frumos si interesant in felul sau. viata este o cautare perpetua de alte suflete. cu unii exista portivire, cu altii nu. unii vor ramane altii nu. primeste oameni in viata ta, insa nu-i transforma in fantome. indragoste-te de viata si de oameni, nu de propriile proiectii. ai incredere in tine si in cei din jurul tau, in viata si in ideea de frumos.

cand va fi momentul sa gasesti persoana potrivita tie, vei intelege ca dragostea in totalitatea sa este libera. nu exista constrangeri sau limitari. nu poti sa rezumi dragostea la un inel, un gest sau la orice altceva, pentru ca nu poate fi cuprinsa in nimic concret. dragostea nu are nevoie de repere materiale pentru a-i fi dovedita existenta. pentru ca ea exista prin voi, pentru voi.

viata este frumoasa si cu fiecare minut ce trece esti mai aproape de finalul sau. acest final, cel putin.

asculta-ti dorintele si deschide-te catre natura si univers.

Numai prin tine insuti ai sa poti sa faci asta. pentru ca a trai inseamna a simti. deci a trai cu intensitate fiecare moment.

its Friday, im in love!

:) I am inlove with life!